Folosim cookie-uri proprii cât și plasate de terți pentru a îmbunătăți experiența de navigare a tuturor vizitatorilor precum și pentru a măsura eficiența acestui website.
03iulie2019

Mangaliță și Bazna, pe platourile noastre cu bunătăți

Mangaliță și Bazna, pe platourile noastre cu bunătăți

Atunci când așezăm oamenii la masă, ne place să credem că le punem în farfurie cele mai alese bucate. Pentru asta, lucrăm zi de zi la rețete noi și preparate din carne gustoase și aromate. Unele produse le facem din carne de porc Mangaliță și Bazna, două rase apreciate pe întreg continentul pentru carnea fragedă și sănătoasă pe care o dau.

Mangalița a apărut undeva în Ungaria, la sfârșitul secolul XVIII. Oamenii spun că ar fi însemnat „porc cu multă untură” sau „porc care se hrănește bine”. Lucru cât se poate de adevărat, dacă ne gândim la slănina, untura, cârnaţii şi jumerile care se topesc în gură. Carnea acestei rase are un profil lipidic, favorabil sănătății, conține mai puțină apă și vitamine decât alte rase, de aceea se recomandă la obținerea produselor bazate pe uscare. Unii spun că rețeta inițială a vestitului salam de Sibiu era bazată doar pe carne de acest fel.

În urma unor încrucișări nedirijate între scroafe de Mangaliță și vieri de rasă Berk, în jurul anului 1872, în localitatea Bazna, a rezultat rasa românească de porc cu același nume. Porcul Bazna era odinioară mândria Ardealului, cu o carne perselată si marmorată și un strat generos de slănină din care o familie mânca tot anul. Bunicii noștri consumau zilnic unsoare de la acești porci, carnea de Bazna conținând grăsimi (lipide) cu densitate mică şi cu capacitate scăzută de reţinere a apei (mai puțin colesterol).

O carne bună de porc, de Mangaliță sau Bazna, este ușor remarcată de cunoscători. Pentru noi, ardelenii, este o specialitate fragedă și suculentă, care nu trebuie să lipsească din carmangerie. Vă poftim la masă și credem că o să vă placă produsele noastre noi!