Folosim cookie-uri proprii cât și plasate de terți pentru a îmbunătăți experiența de navigare a tuturor vizitatorilor precum și pentru a măsura eficiența acestui website.
24aprilie2018

Angela Moldovan: ’’ Am avut puterea să gestionez lucrurile în așa fel încât să ne împăcăm cu toții’’

Angela Moldovan: ’’ Am avut puterea să gestionez lucrurile în așa fel încât să ne împăcăm cu toții’’

A fost de la bun început alături de soțul și de fiul ei și i-a sprijinit așa cum numai o mamă dedicată și o soție înțelegătoare știe să o facă. Din bucătăria bunicii Angela au plecat multe din rețetele produselor Moldovan din anii '90, produse care se găsesc și astăzi pe rafturile magazinelor noastre. Cum vede dânsa trecutul și evoluția firmei, aflați din interviul de mai jos.

Ați avut îndoieli vreun moment atunci când soțul și fiul dumneavoastră au decis să înființeze atelierul de carmangerie?
Deloc. Nu m-am temut niciodată că nu vor reuși și i-am susținut de la bun început. Am avut încredere în ei. Odată ce și-au propus să facă acest lucru, totul a decurs de la sine. Fiind amândoi ambițioși și muncitori, am știut că vor răzbi. E adevărat că am avut și momente grele. Ne opream la bani. Marfa trebuia cumpărată, dar investiseră mult în atelier. Până la urmă ne-am descurcat și asta fără să cumpărăm pe datorie.

Cât de mult v-ați implicat în activitatea firmei în primii ani, dat fiind că aveți și dumneavoastră serviciu?
La început i-am ajutat cu partea de acte pentru Sanepid, cu spălatul navetelor, legatul membranelor... m-am implicat cam în tot ce se putea. Ei plecau de acasă după achiziții și eu rămâneam cu oamenii. Apoi a venit Amelia în familie și am făcut multe împreună cu ea. Am avut puterea să gestionez lucrurile în așa fel încât să ne împăcăm cu toții.

Vă mai amintiți care au fost primele produse făcute?
Primele produse au fost salamul de vară, toba, cârnațul trandafir, parizerul și crenvurștii. Erau făcute după rețetele învățate de Ștefan în școală (și acum avem caietul de notițe cu rețetele lui de la școală), dar și după după rețetele țărănești, tradiționale din Sânnicoara. Cârnațul de casă, caltaboșul, sângeretele, micii, de exemplu, sunt făcuți și acum ca la noi, după aceeași rețetă ca la început.  

 ’’Ca la noi’’ înseamnă ca acasă în familia Moldovan?
Da, sunt rețete pe care le foloseam noi când pregăteam porcul. Întotdeauna tăiam porcul numai amândoi, fără nimeni altcineva. Făceam tot ce trebuia din el – slănină, cârnați, caltaboși, tobă. De obicei duminica tăiam porcul, deoarece pe atunci se lucra și sâmbăta, cu o săptămână-două cel mult înainte de Crăciun. Ne apucam pe la 7.00 dimineața și până pe la 15.00 era gata. Și după ce am făcut carmangeria, am simțit nevoia să păstrăm tradiția de a tăia porcul de Crăciun și am mai făcut asta vreo doi-trei ani încă.

Aveți vreun produs preferat?
Salamul de vară e preferatul meu, după care toba și cârnațul de casă.

Sunteți implicată și azi în activitatea companiei?
Da, iau și acum parte la decizii. Nu chiar la toate, dar în 80% din cazuri. Nu am puterea gândirii să mă pot implica în noile tehnologii, dar întotdeauna ne sfătuim împreună ce și cum să facem. Suntem o familie, ne consultăm mereu și chiar dacă uneori ne contrazicem sau ne certăm, toate discuțiile între noi au o finalitate bună, sunt constructive.

Acum, la aproape 25 de ani distanță, cum vedeți întreaga evoluție a firmei?
Nu m-am gândit că se va ajunge până aici. Sunt bucuroasă, dar e și o greutate pentru ei. Nu e ușor deloc să dai salarii la 400 de oameni. Dar dacă ar fi să o ia de la capăt, tot i-aș susține. Dacă nu facem noi munca asta, care suntem în domeniu, atunci cine?